marți, 21 februarie 2012

Despre vise

Despre vise

  • Atetie, nu tot ce visati are semnificatie in viata de zi cu zi.In general, cartile de vise prezinta doar acele vise care ar putea avea o cat de mica semnificatie in viata reala.
  • Visele de la inceputul somnului pot fi determinate de faptul ca organismul nu s-a relaxat complect, ca in creier dainuie aspectele de peste zi, ca digestia e in plina desfasurare, ca in casa nu e liniste deplina.Se intelege ca aceste vise nu sunt intodauna semnificative.Totusi, importante sunt visele foarte clare, foarte puternice, foarte bine conturate.                                                                                                       
  • Visele dinspre dimineata au, de asemenea, putina relevanta.Diversi stimuli, inclusiv lumina, pot provoca vise.Cit de importante sunt aceste vise pentru viata noastra? Raspunsul este:putin importante.                   
  • Cele mai bune vise, adevarate masaje de la puterea divina, sunt cele de dupa miezul noptii, cam intre orele1 si 5 dimineata.                                                                                                                             
  • Interesante sunt visele ce apar in somnul din timpul zilei, mai ales daca au loc in timp ce atipim putin, un sfert de ora, maximum jumatate de ora.Uneori, prin asemenea vise se pot gasi solutii la problemele care ne framinta, o cale de urmat.                                                                                                                   
  • Atentie, talmacirea unui vis se face si in functie de caracteristicele, psihice sa le zicem, ale persoanei care a visat.De pilda, pentru o persoana sentimentala sunt importante visele in care au loc o relatare,o "poveste", in timp se pentru persoanele dinamice si putin sentimentale, relevante sunt visele in care acea persoana actioneaza sau se viseaza intr-o relatie, intr-o discutie cu alta persoana.  
Lucruri interesante despre vise
  • Intr-un studiu privind somnul, subiectii care erau treziti la inceputul fiecarui vis, dar li s-au permis sa doarma 8 ore, au fost iritabili, toti au experimentat probleme privind concentrarea, au avut halucinatii si semne de psihoza dupa 3 zile.



  • Trupul dvs. este paralizat in timpul somnului, atunci cand glandele secreta un hormon care induce somnul. Neuronii trimit semnale catre coloana vertebrala, determinand relaxarea trupului, ce va deveni paralizat.

  • In 5 minute dupa trezirea din somn, jumatate din vise sunt uitate, dupa 10 minute, sunt uitate 90% din vise.

  • Visele noastre sunt pline de straini care joaca anumite roluri; dar visele nu inventeaza chipuri, acestea sunt reale(fiind vazute de-a lungul vietii). De exemplu criminalul din vis s-ar putea sa fie tipul de la pompa de petrol din masina lui tata, cand erai copil mic.


  • Oamenii care au devenit orbi dupa ce s-au nascut pot vedea imagini in visele lor, dar oamenii care se nasc orbi, nu vad nicio imagine.Au vise in care sunt implicate alte simturi: mirosul, atingerea, sunetul sau gustul.

  • Fiecare om viseaza: barbatii şi femeile au vise diferite si reactii fizice diferite.Femeile tind sa viseze atat barbati cat si femei, pe cand barbatii tind sa viseze doar barbati.

  • 88% din oameni viseaza în color,pe cand 12 % viseaza alb-negru.

  • Potrivit unor studii oamenii care au vise mai intense, sunt oameni care au fumat pentru mult timp si s-au lasat de acest viciu.







luni, 20 februarie 2012

Cocktailuri cu alcool

Cocktailuri cu alcool



1.      3/4 coniac, 1/8 curacao, 1/8 suc de portocale;
2.      1/3 coniac, 1/3 sirop de zmeura, 1/3 sirop de lamaie, apa minerala;
3.      1/4 vin alb dulce, 1/4 suc de portocale, 1/4 suc de caise, 1/4 apa minerala;
4.      1/4 ceai foarte tare, 1/2 vin alb sec, 1 strop de suc de lamaie, zahar;
5.      1/3 gin, 1/3cointreau, 1/3 suc de lamaie;
6.      1/2 gin, 1/4 lichior de caise, 1/4 suc de lamaie;
7.      1/3 gin, 2/3 suc de lamaie, zahar, apa minerala;

Cocktail Alexandra

Coniac 50 ml, crema de lichior de cacao 50 ml, frisca nebatuta 50 ml, nucsoara rasa 5 g, gheata pisata.
In locul lamai se unge marginea paharului cu zeama de lamaie si se scufunda in zahar ca sa se prinda de margine o crusta de zahar.

Cocktail Bucuresti

Lichior de portocale 50 ml, lichior cacao 15 ml, bitter 5 ml, sampanie 150 ml, zahar 15 g. Rondele de lamaie pentru fiecare pahar, gheata pisata 4 linguri. Se pun toate impreuna cu gheata intr-o sticla, se bat bine si se serveste cu o rondea de lamaie in fiecare pahar.





duminică, 19 februarie 2012

Poze amuzante cu pisici




  


Bauturi racoritoare

Bauturi racoritoare




Baututrile racoritoare se servesc in pahare inalte,cu pai special,in pahare cu picior sau cesti de sticla. Veti avea grija ca paharele sa fie ornate:
-cateva boabe de strugure,atarnate de buza unui pahar cu picior
-frecati marginea paharului cu o felie de lamaie,apoi treceti-o prin zahar tos
-o felie de lamaie infipta pe marginea paharului
-o felie de lamaie si boabe de strugure sau de visine fara samburi infipte in pai
-in paiul pentru bauturi racoritoare infingeti o cirasa intre 2 cuburi de ananas din compot


Limonada din citrice

In 2 litri de apa se storce sucul de la 3 lamai, se pun 6 linguri de zahar si o cutie mica de suc de portocale. Se amesteca bine sa se dizolve zaharul. Se pune in frigider.

Limonada "Atena"

Intr-un litru de apa se toarna sucul unei lamai, se adauga 6 lingurite de zahar pudra si coaja rasa de la o lamaie. Se lasa la macerat pana a doua zi,se strecoara si se serveste cu cuburi de gheata.

Must de fragi

Se preseaza fragii in presa de fructe sau tifon dublu. La  3 pahare de suc adaugam 1 pahar de apa minerala.

Punci de gheata

250 grame zahar se fieb cu 3 cesti de apa pana se topesc. Intre timp se pregateste o ceasca de esenta de ceai rusesc foarte concentrat, se amesteca cu siropul racit, 2 sticle de apa minerala, sucul de la 2 lamai si 2 portocale. Se serveste foarte rece.


Bautura de ananas

Se freaca 2 galbenusuri cu 3 linguri de zahar, adaugand zeama de la o lamaie, 2 linguri de rom, suc de la o cutie de ananas. Se bate bine cu telu (sau robot), apoi se da la rece.

Sirop de caise

Pentru a obtine 4 pahare de sirop avem nevoie de un pahar plin cu pulpa de caise tocate, un pahar de zeama sau sirop de portocale, 4 linguri de zahar si 1 litru de apa minerale. Toate acestea se amesteca bine si se pun la rece.

Sirop de menta

Pentru 2 persoane:
-la 1 litru de ceai de menta adaugam 100 de grame de zahar si o lamaie taiata in felii subtiri.
-se lasa sa se raceasca.
-inainte de a servi adaugam o jumatate de pahar de rom.
-se amesteca totul bn si se lasa la rece.
In fiecare pahar se pune o foaie de menta.

Sirop de cafea

Pentru fiecare pahar este nevoia de un sfert de lingurita de cafea si un sfert de pahar de lapte la care se adauga o lingurita de zahar.Dizolvam cafeaua in lapte impreuna cu zaharul, la rece, la care adaugam 1-2 cuburi de gheata. Umplem restul paharului cu apa minerala.



sâmbătă, 4 februarie 2012

Plante medicinale











Index terapeutic


  1. Medicatia fitoterapeutica
  • Viermi intestinali: afin, anason cimbrisor, coada-soricelului, coriandru, crusin, dud, ghintura, iarba-mare, maces, pelin, sapunarita.
  • Amiprotozoare: galbenele, hamei.
  • Antiseptice si Dezinfectante: coada-calului, coada-racului, coada-soricelului, cimbrisor, fenicul, levantica, merisor, musetel, pin, plop, salvie, sunatoare, sulfina.


     2. Medicatia sistemului nervos
  • Calmante: cimbrisor, hamei, levantica, obligeana, odolean, paducel, roinita, talpa-gastei, tei.

     3.Medicatia de achilibrare metabolica
  • Antidiabetice: afin, anghinare, brusture, cerentel, dud, fasole, nuc, salvie, urzica.
  • Antigutoase: cimbrisor, coada-calului, fag, prasin, hamei, iarba de mare, merisor, papadie, pir, porumbar, salcie, soc, urzica.
  • Antireumatismale: catina, cimbrisor, coada-racului, coada-calului, frasin, iarba de mare, merisor, mesteacan, mustar negru, mugur de plop, papadie, porumb, pir, salcie, urzica.
  • Vitaminizante: catina, ciubotica-cucului, macesi, urzica.
  • Obezitate: crusin, mur, osul-iepurelui, papadie, porumb, soc, urzica.

     4.Medicatia aparatului cardio-vascular
  • Hipotensive: anghinare, isop, macesi, paducel, sulfina, talpa-gastei, vasc.
  • Tonic-cardiac: aghinare, fasole, odolean, talpa-gastei.


    5.Medicatia aparatului hematopoetic
  • Hemostatice: cerentel, coada-racului, coada-soricelului, patlagina, plop, salcie, tataneasa, traista-ciobanului, urzica.
  • Depurative: cicoare, dud, izma-buna, mesteacan, osul-iepurelui, papadie, porumbar, trei frati patati.


    6.Medicatia aparatului respirator
  • Antibronsitice: anason, cimbrisor, ciubotica-cucului, coada-soricelului, gutui, mugur de plop, nalba, patlagina, pin, soc, tei, trei frati patati, unguras, urzica.
  • Emoliente: in, lumanarica, muschi de piatra, nalba, patlagina, tei, urzica-moarta.
  • Expectorante: chimen, cimbrisor, ciobotica-cucului, coada-calului, fenicul, isop, lemn-dulce, mugur de plop, patlagina, sulfina, tataneasa, unguras, urzica.
  • Tusigene: cimbrisor, ciubotica-cucului, coada-soricelului, fenicul, gutui, pin, nalba, tei, vasc, unguras.
  • Antismatice: cimbrisor, fenicul, isop, musetel, patlagina, talpa-gastei, vasc, unguras.
  • Sudorifice: busture, ciubotica-cucului, ienupar, isop.
  • Antisudorifice:  nuc, salvie, stejar.


    7.Medicatia aparatului digestiv
  • Excitante amare(aperitiv): albastrele, anghinare, coada-soricelului, hamei, isop, muschi de piatra, obligeana, pelin, unguras.
  • Antiulceroase: coada-calului, galbenele, lemn-dulce, musetel, patlagina, plamanarica, sunatoare, tataneasa.
  • Antiacide(hiperaciditate): coada-calului, salcam, zmeur.
  • Antiementice(anti-comitativ): izma-buna, muschi de piatra, odolean, pelin, roinita.
  • Absorbante(carminative): afin,anason, chimen, coada-soricelului, coriandru, fenicul, maghiran, musetel, roinita, salvie.
  • Antihemoroidale: afin, angherie, cerentel, coada-soricelului, musetel, nalba, salcie, stejar, urzica.
  • Colagoge(maresti secretia biliara): anghinare, brusture, cicoare, crusin, galbenele, iarba de mare, macesi, musetel, roinita, papadie, rostopasca, salvie, sunatoare, tei.
  • Laxative: catina, cicoare, crusin, in, mustar-alb, soc, volbura, porumbar.
  • Antispastice intestinale(colici): anason, chimen, coada-racului, coada-soricelului, fenicul, magheiran, musetel, obligeana, odolean, roinita, sulfina.
  • Dezinfectante intestinale(colite): anghinare, cimbrisor, coada-soricelului, in, macesi, mur, musetel, nalba, sunatoare.
  • Antidiaritice: afin, albastrele, catina, codite de cirese, frag, gutui, izma-buna, patlagina, mur, nuc, sunatoare, trandafir, troscot, unguras, urzica, zmeura.
  • Stomahice: anason, cicoare, cimbrisor, fenicul, coada-soricelului, coriandru, pelin, salcam, talpa-gastei, urzica.
  • Imflamatii buco-faringiene: 
a. Abcese dentare: cerentel, coada-soricelului, musetel, nalba, salvie, sulfina, tataneasa.
b.Gingivite: cerentel, coada-racului, mur, nuc, salcie, sulpina, salvie, sunatoare, trandafir.
c.Amigdalite: cerentel, mur, nalba, salvie, tei.
  • Calactogene(excitarea secretiei lactate): anason, chimen, fenicul, soc.

     8.Medicatia aparatului uro-genital
  • Diuretice: afin, albastrele, anason, brusture, ciresi, coada-calului, dud, fasole, fenicul, frag, casin, macesi, maghiran, merisor, mesteacan, papadie, mugur de plop, soc, sulfina, tei.
  • Antileucoreice: coada-racului, galbenele, musetel, nalba, nuc, stejar, urzica-moarta.
  • Litiaza renala: coada-racului, in, macesi, izma-buna, mesteacan, porumb, turita-mare, urzica.
  • Dezinfectante urinare: fasole, in, merisor, musetel, nalba, mugur de pin, pir, porumb, soc.
  • Antidismenoreice: cerentel, coada-racului, coada-soricelului, galbenele, musetel, salvie, talpa-gastei, traista ciobanului, urzica.

    9.Medicatia dermatologica
  • Acnee(cosuri): busture, cicoare, fasole, galbenele, trei frati patati.
  • Arsuri: coada-soricelului, galbenele, in, musetel, plop, sunatoare, tataneasa.
  • Cicatrizante: ciubotica-cucului, coada-racului, galbenele, isop, levantica, patlagina, pin, nalba, plop, roinita, rostopasca, salcie, sunatoare, troscot.
  • Eczeme: coada-soricelului, fasole, galbenele, mesteacan, musetel, nuc, papadie, sapunarita.
  • Furuncoloze: busture, cicoare, coada-calului, in, musetel, nalba, sapunarita, soc, volbura, trei frati patati.
  • Ulceratii: ciubotica-cucului, coada-calului, coada-soricelului, cerentel, galbenele, musetel, nuc, nalba, roinita, salvie, stejar, urzica.
  • Tonice capilare: mesteacan, musetel, musture, urzica.
  • Degeraturi: galbenele, schinel, stejar.

    10.Medicatia oftalmologica
  • Dezinfectante oculare: albastrele, fenicul, galbanele, musetel, nalba, nuc, sulfina, tei, trandafir.






vineri, 3 februarie 2012

Sfaturi pentru ornamente florale (Ikebana)

    Floarea- simbol perfect al frumusetii -> a fost de veacuri indragita sufletului trist sau fericit.Buchetele de flori proaspete au infrumusetat casele oamenilor realizand -> prin parfumul si coloritul lor -> o atmosfera interiora placuta si reconfortanta.
   Aranjarea ghirlandelor sau a buchetelor de flori este o delicata indeletnicire,al carei inceput se pierde in vreme. Dar japonezii,locuitorii din tara "ciresilor in floare" cultiva ciresi numai pentru florile lor,care au la inceputul primaverii o sarbatoare nationala,apoi o alta  sarbatoare toamna dedicata crizantemelor .Oamenii acestia au dezvoltat un adevarat cult al florilor si au reusit sa ridice aranjarea florilor la rang de arta.
   Intr-un anumit sens, ikebana este tramspunerea vietii vegetale in vaza. Elementele florale dintr-un aranjament sunt plasate in vaza cu intentia transpunerii lor intr-o noua viata,incercandu-se recrearea universului natural. In gramatica japoneza ikeru (din care se formeaza cuvantul ikebana) este forma cauzativa a verbului "a trai", forma al carei sens este de a face pe cineva sa traiasca; iar bana provine din hana,care inseamna floare.
   Ikebana s-a dezvoltat in mai multe scoli,fiecare cu pricipiile sale estetice,baza acestora fiind:
1.Preponderenta liniei asupra culorii
2.Asimetria
3.Triughiul cer-om-pamant:
 -Structura aranjamentelor este alcatuita din 3 linii(tulpini)
  -Shin pentru linia principala sau subiectul
  -Soe pentru cea secundara sau sencundarul
  -Kihae(Tai) pentru cea tertiala sau obiectul
4.Reflectarea scurgerii timpului
 Timpul este:
a.Trecutul este prezent prin plori infloriite,frunze uscate
b.Prezentul floriile intre-deschise si frunzele in plina crestere
c.Viitorul bobocii nedeschisi de flori, sugerand cresterea potentiala